|
|
ups:">
acum
unu mare
Dupa inca o zi pretrecuta la gemeni, pleca singura. Lasand-o pe Miru la Tom, deoarece si Tom a inceput sa-si ceara drepturile de tata, stiind ca o raneste pe Brit si nevrand asta, dar Miru il influenta. In gara din Londra o asteapta Paul, iar cand aceasta coboara, Paul ramane gura cascata nestiind unde e Miru. Brit ii povesteste ca e la Tom, iar el e pe cale sa izbucneasca in plans si in nervi. La numai o saptamana trceuta fara Miru, Brit incepu sa faca mini crize de diabet, apoi la o luna de cand Miru e plecata este internata in spital, afland si Paul ce boala are scumpa lui sotie. Doctorul ii prescrise o reteta cu alte medicamente mai puternice cara sa-i mai domoleasca durerile de cap si stresu, dar Brit se autostresa.
Miru este inscrisa la o scoala unde gemenii au invata la varsta ei. Se pare ca mosteneste comportamentul lui Tom. Este la fel de frumoasa ca Brit, si la fel de adorata ca Tom.
-Tu crezi ca e bine ce i-ai facut mamei tale? Intreaba Tom intr-o zi.
-Dar ea ma despartit de tine zece ani! Totusi..
-Dar ea te-a crescut!
-Vrei sa ma trimiti la ea?
-DA. Pentru ca sufera. Simt si stiu asta.
-De cand?Ma rog?!
-De mult. Si numai fa fitele astea.
-Haide tata! Esti celebru! Pot deveni si eu celebra.
-Iti pasa macar de mama ta?
-Da.
-Nu se vede!
-Vreau sa fiu celebra, nu sa fiu contabila!Ca mama!
-Dar mama ta munceste pentru viata ta!
-Si tu pentru cine? Pentru tarfe?
Miru isi primeste o palma peste obrazul drept. Fata ei palida se inroseste, iar lacrimi se preling usor din ochi continuand pe obraz si pe nas, apoi pe gura si terminandu-se la barbie. Nu primise in cele doua luni de cand traieste alaturi de tatal ei o palma. Singurele palme le primea de la Brit si uneori Paul, dar de la Tom nu s-ar fi asteptat. In acest moment isi da seama cat a gresit fata de mama ei, si isi doreste ca Tom sa o mangaie si sa-si ceara scuze. Dar el se retrage izbind usa de la dormitorul lui.
-Multumesc! Striga ea ironic plangand in continuare.
Se retrage singura in camera ei unde isi scoate dintr-o valiza un album de poze impreuna cu familia ei din Londra. Intr-o poza mama ei o tinea strans de mana si ochii ii sclipeu in bataia Soarelui. „probabil plangea” gandi Miru. Intr-adevar in acea poza lacrima. Dupa cateva minute aude o busitura in casa, inchide rapid albumul si iese din camera vrand sa vada ce se intampla. Bill se impiedicase de un covor si cazu jos. Miru il ajuta sa se ridice, apoi apare si Tom.
Dimineata urmatoare, Tom o duce pe Miru cu masina la scoala. In automobil este loc doar pentru tacere. Dar Tom, fiind mai matur cedeaza acestui joc prostesc, acela de a fi suparat si o intreaba:
-pana la cat ai ore azi?
-Pana la 12. Vii sa ma iei?
-Da. Poate mergem si la mama mea, sa o cunosti.
-Stie de mine?
-Da.
-Bine. Auzi, imi pare rau pentru ce ti-am zis ieri. Imi este dor de mama. Lacrimi ii cad pe fata rece si alba.
-Stiu. Si mie imi pare rau. O sa va intalniti…
-Pana cand nu va fi prea tarziu…
Cuvintele spuse de Miruna sunt triste, dar adevarate. In fata scolii Miru coboara, il saluta pe Tom, si pleaca catre colegii ei. Tom intoarce masina si pleaca acasa pentru a vorbi cu Bill despre problema cu Miru.
-Da-mi o idee! Nu stiu ce sa afc. Brit e suparata foc pe mine si pe Miru.
-Pai..ar fi bine sa-i duci fata daca vrei sa te ierte.
-Dar Miru nu vrea.
-Miru vrea celebritatea.
-Stiu.Este dificil. Zice Tom lasandu-si capul sa cada incet pe spatarul canapelei din piele crem. Le iubesc pe amandoua, ce pot face?
Miru ajunge acasa dupa pranz, impreuna cu Tom. Isi fac cateva bagajele pentru ca in week-end pleaca in Berlin, pentru ca acolo s-a mutat Simonne in urma cu cinci ani. Bill ramane acasa cu iubita sa, Sofia. Drumul catre Berlin dureaza cateva ore, in care cei doi au timp sa vorbeasca si sa-si rezolve neclaritatile.
-Ar trebui sa mergi la mama ta. Zice Tom mentinand viteza masinii.
-Stiu, dar am scoala, si fac mult pana la Londra.
-Off..trebuia sa ramai cu mama ta.
-Dar vroiam si cu tine.
-Sa zicem..
Cand ajung la Simonne, Miru coboara din masina, si asteapta pe trotuar sa vina Tom, care s-a dus sa parcheze masina. Acesta o ia de mana si inainteaza pana la usa casei. Simonne raspunde plcticoasa la usa, dar cand ii vede pe cei doi mai ceva ca lesina.
A doua zi, Miru coboara imbracata intr-o pijama de in pentru a lua micul dejun cu bunica, bunicu vitreg si tatal ei. Simonne este jos si pregateste masa, Tom este la wc, iar bunicul inca nu a coborat de sus.
-Buna dimineata! Zice Miru si se aseaza la masa
-Buna scumpo! O saruta in crestetul capului, apoi isi continua drumul prin bucatarie. Ai dormit bine?
-Da, dar sper sa nu-l fi pleznit pe tata.
Simonne chicoteste.
_______________________________________
When you cried I'd wipe away all of your tears
When you'd scream I'd fight away all of your fears
And I held your hand through all of these years
But you still have
All of me
|
|
)
ei, am zis sa nu ajunga:d
nu e dupa ea ci dupa el` 
hai next next` ;x a si vreau happy end` :-w 
